Poate e putin ciudat ca dupa ce in primul post vorbeam despre entuziasmul meu tarziu in ceea ce priveste blogging-ul, abia acum sa scriu pentru a doua oara aici. De ce s-a intamplat asa? Ei bine, pentru ca am uitat parola si mailul cu care eram inregistrata. Suna stupid, stiu...dar asta e realitatea. Crunta? Aparent...da. Dar atunci cand te gandesti ca azi totul se bazeaza pe cifre si coduri, te mai calmezi putin si incerci sa nu dai crezare amicului ce iti spune mai in gluma, mai in serios:" tu ai o memorie tare scurta!"Mailul are parola, privata cica, dar tot exista marele risc sa-ti fie sparta de vreun destept care nu are ce face si-si baga nasu' unde nu-i fierbe oala. Pin-ul de la card e format tot din cifre. Multumim bancilor din Romania ca sunt numai patru, altfel ar fi dezastru. De', din 2008 nu mai poate omu' sa-si scoata banii de la casieria institutiei ca trebuie adoptate toate normele europene. Si uite-asa, cu toate ca tanti Tantza portareasa nu are bancomat la ea in sat, e absolut necesar ca femeia sa dispuna de card ca altfel...ramane "in plop", scuzata-mi fie expresia.
Pe oriunde mergi esti intrebat de CNP, de seria de buletin, la ce data ti-ai facut cartea de identitate, cand expira and so on. Iar acum, pe cuvantul meu de onoare, ca am prieteni ce inca nu-si stiu CNP-ul pe din afara, desi au vreo 22 de ani. Nu realizezi ce valoroase sunt cifrele astea nenorocite decat atunci cand te paste cate vreun necaz. Ce fel de necaz te intrebi? Furtul, spre exemplu. Si ce bine e, cand la Politie fiind, ramas fara identitate, iti adunci aminte pe loc toate datele la care nu le-ai dat pic de importanta inainte. Subsemnata subscrie :D
In concluzie, prea multe cifre cu care trebuie sa-ti suprasoliciti intelectul, deja secat de neuroni datorita problemelor personale sau, de ce nu, datorita stresului de la facultate. Dar iata ca scuza mea de la inceput s-a transormat intr-o adevarata incercare lamentabila de a trece cu privirea propriile mele probleme: cifrele si memoria scurta. Aici se incheie pledoaria mea pe ziua de azi!
Pe oriunde mergi esti intrebat de CNP, de seria de buletin, la ce data ti-ai facut cartea de identitate, cand expira and so on. Iar acum, pe cuvantul meu de onoare, ca am prieteni ce inca nu-si stiu CNP-ul pe din afara, desi au vreo 22 de ani. Nu realizezi ce valoroase sunt cifrele astea nenorocite decat atunci cand te paste cate vreun necaz. Ce fel de necaz te intrebi? Furtul, spre exemplu. Si ce bine e, cand la Politie fiind, ramas fara identitate, iti adunci aminte pe loc toate datele la care nu le-ai dat pic de importanta inainte. Subsemnata subscrie :D
In concluzie, prea multe cifre cu care trebuie sa-ti suprasoliciti intelectul, deja secat de neuroni datorita problemelor personale sau, de ce nu, datorita stresului de la facultate. Dar iata ca scuza mea de la inceput s-a transormat intr-o adevarata incercare lamentabila de a trece cu privirea propriile mele probleme: cifrele si memoria scurta. Aici se incheie pledoaria mea pe ziua de azi!
3 comentarii:
Ei bine eu imi stiu PIN-ul de la card, CNP-ul seria si nr de buletin...si mai stiu eu ce alte cifre am in cap, dar de multe ori tind sa le incurc cu numerele de telefon :) Stiu si eu vreo 2 nr de telefon (fix) pe de rost si mai adaug grupuletze de cifre de prin CNP :)
PS: daca te consoleaza si eu mi-am uitat parola pentru blog dupa ce l-am facut. Si la mine a fost mai penbil ca eram la ora de Elaborare cu Bus :P
Se poate si mai rau. Daca imi uit parola la mail stau pe ganduri, iau o pauza, ma uit la TV..deci nu e tragic.
Dar mi s-a intamplat sa-mi uit parola de la interfon. :) Aia chiar a fost frustrant. :D
Daca luam in calcul ipoteza cum ca Bus arata incredibil de bine:P, se intelege de ce ai uitat parola blogului :))
Trimiteți un comentariu