Presa timisoreana...incotro?

Vorbeam de dimineata cu o prietena, reporter la o televiziune locala din Timisoara. Era suparata. Motivul? Ei bine, este posibil ca in curand, datorita crizei cu care ne confruntam, sa ramana fara job. Se pare ca presa din Timisoara nu mai gaseste resursele financiare necesare pentru a putea iesi la liman. In urma cu mai bine de un an, Evenimentul Zilei isi inchidea editiile regionale, iar o parte din oamenii din redactie au pus mana de la mana si au conceput un nou ziar, Fruncea. Din pacate, desi formatul se asemana destul EVZ-ului, Fruncea nu a reusit sa intruneasca numarul necesar de cititori, asa ca, la nici un an de la aparitie, si-a "dat duhul".

Eram deja in Bucuresti cand un bun prieten presar ma instiintase ca o alta publicatie locala, Cronica de Sud Vest, detinuta de Georgica Cornu nu mai exista de ceva vreme pe piata media timisoreana. Nu mai trebuie sa mentionez ca dl. Cornu a detinut un fel de imperiu mediatic in urbea de pe Bega, momentan fiind doar patron al unui post de televiziune relansat in septembrie 2008, TVT 89.

O veste soc pe care am primit-o chiar cand trebuia sa scriu un referat pentru master(a picat la fix, am dat exemple din mass media locala timisoreana) a fost faptul ca Adrian Sarbu, mare mogul de presa, a trecut ziarul Banateanul si omologul sau Clujeanul, doar pe online, hotarand sa desfiinteze editiile print.

Aceasta criza financiara i-a determinat pe multi din presa timisoreana sa se reorienteze in cariera. Doi foarte buni redactori de la ziarul Agenda au decis sa lucreze in alte domenii, pe PR, respectiv pe Advertising. Se castiga intr-adevar mult mai bine si macar nu stai cu ganduri negre noaptea ca poate de maine...esti disponibilizat.

In urma cu cateva saptamani, o alta cunostinta de la Ziua de Vest, departamentul cultural, mi-a spus ca sunt "desteapta devreme" cand i-am comunicat la telefon ca in Bucuresti lucrez in cu totul alt domeniu decat jurnalismul. Am luat-o atunci ca pe o gluma, insa tind sa cred ca avea dreptate(la faza cu exchanging careers).

E pacat ca presa se duce de rapa. E pacat ca jurnalisti foarte buni, raman jobless. E pacat ca unii patroni din media, impotriva tuturor eforturilor nu reusesc sa faca ceva pentru a-si rezolva problemele. E pacat ca...nici macar contractele de publicitate nu mai sunt platite. Atunci cand un patron decide sa dea bani din propriul buzunar pentru a-si plati echipa, este ceva de apreciat. Dar asta nu se poate intampla mereu. Am ajuns la concluzia ca jurnalismul nu e o meserie din care se poate trai. :((