Legea Educatiei Nationale, cu bune si cu rele

"Educatia este cea mai puternica arma pe care o putem folosi pentru a schimba lumea", spunea Nelson Mandela, primul presedinte de culoare al Africii de Sud. Dar ce e de facut atunci cand sistemul educational dintr-o tara, desi se vrea reformat, nu merge tocmai in directia potrivita? Ori cand disputele din lumea politica il afecteaza generand, in loc de progres, regres? In Romania, tinerii exceptionali aleg calea universitatilor de prestigiu din strainatate. Si majoritatea prefera sa ramana acolo in loc sa isi aduca aportul la dezvoltarea unei tari aflata intr-o continua tranzitie de mai bine de 20 de ani.

Romania este caracterizata printr-o ampla reforma a sistemului sanitar, guvernata de bani putini, descentralizare si de neajunsuri in mai toate unitatile spitalicesti. Nu in ultimul rand, ampla reforma din sistemul sanitar romanesc este guvernata de teama. A pacientilor, care constienti fiind de lipsurile sistemului, prefera sa nu se mai trateze in spitale. A "halatelor albe", care aleg sa vaduveasca sistemul decat sa pericliteze viata pacientilor din lipsa de aparatura necesara ori de materiale sanitare.

Legea Educatiei Nationale - stufoasa, dar fara continut

Mandatul juristului Atilla Cseke a coincis cu inceputul amplei reforme in Sanatate. Omologul acestuia din sistemul educational romanesc ar fi ministrul Daniel Funeriu, a carui Lege Nationala a Educatiei (LEN), desi adoptata acum cateva saptamani, nu inceteaza sa starneasca numeroase controverse in randul celor implicati in zona Educatiei, catalogand actul normativ drept unul confuz.

"Nici macar organizatiile specializate in Educatie nu inteleg legea pe de-antregul. In primul rand este foarte stufoasa. In al doilea rand, s-au lasat extraordinar de multe prevederi in baza legislatiei secundare. Toate aceste articole, peste 300, sunt pline de demagogie, similar cu discursurile politicienilor. Sunt folosite niste vorbe atat de mari, apropo de sprijinirea excelentei in Educatie si de universitatea centrata pe student, dar sunt doar concepte goale, lipsite de continut. Nu poti sa vorbesti despre o universitate centrata pe student, daca nu vorbesti despre nevoile studentului si de felul in care institutia satisface aceste nevoi", a explicat pentru PaginaMedicala.ro Tincuta Baltag, directorul Fundatiei Dinu Patriciu.

LEN - un afront miscarii studentesti din Romania

Si pentru ca vorbim de nevoi ale studentilor, reprezentantii acestora sunt de parere ca legea educatiei in forma actuala aduce un afront miscarii studentesti din Romania, blocand accesul studentilor in cele mai importante decizii din universitati - alegerea functiilor de conducere si consiliul de administratie.

"Chiar daca peste 85% din comunitatea academica este formata din studenti, potrivit formularii actuale acestia reprezinta doar 5% din puterea de decizie in ceea ce priveste alegerea rectorului", arata un comunicat de presa al Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR).

In momentul de fata, LEN ofera doua alternative pentru alegere a rectorilor, nestabilind o singura formula. Drept urmare, universitatile pot opta fie pentru votul secret, al comunitatii academice, ori pot opta pentru organizarea unui concurs public, la care ar putea avea acces si persoane externe institutiei.

"Ideea cu acest concurs public mie imi placea foarte mult. Initial, arata precum selectia directorilor generali din corporatii - pe baza de interviuri, pe baza de concurs. Este o metoda foarte transparenta. Ar fi avut acces la aceasta functie si acei specialisti din diaspora pe care vrem sa ii atragem. Dat fiind ca in lege sunt trecute ambele variante, am impresia ca un concurs este din start sabotat. Din punctul meu de vedere, a fost introdus inutil actul normativ, intrucat nicio universitate nu va opta pentru el. Cred ca au existat presiuni politice. Initial, cand se vorbea despre alegerea rectorului era adus in discutie exclusiv acel concurs public", sustine directorul FDP, care incercat sa urmareasca toate versiunile LEN.

Invatamantul superior medical - tratat intr-un capitol distinct

Rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" din Iasi sustine ca prin concurs public are acces la functia de rector orice persoana, insa numai cu avizul senatului universitatii. De altfel, prof. dr. Vasile Astarastoae ne-a explicat ca varianta de alegere colegiala a rectorului a fost introdusa in lege la propunerea sa.

"Legea are si parti foarte bune, dar si parti rele. In privinta invatamantului medical, un aspect pozitiv il constituie faptul ca este tratat intr-un capitol distinct. Ministerul Educatiei a preluat o partre dintre propunerile UMF-urilor. In comunitatea europeana, invatamantul medical este reglementat sectorial, iar la noi existau mereu probleme din aceasta cauza la evaluarile ARACIS-ului, vazandu-ne nevoiti sa apelam la textele din legislatia europeana", a declarat pentru PaginaMedicala.ro prof. dr. Astarastoae. 

In plus, Legea Educatiei Nationale permite asocierea Universitatilor de Medicina si Farmacie din tara si obliga institutiile de stat si cele private sa asigure un invatamant integrat in asistenta medicala, ceea ce va duce la cresterea calitatii actului medical.

"De acum inainte se va tine cont de criteriile profesionale medicale in cazul profesorilor. Ei vor fi nevoiti ca, pe langa activitatea didactica si cea de cercetare, sa aiba experienta profesionala. Nu poti avea un profesor de Chirurgie care nu face interventii chirurgicale", a punctat rectorul UMF Iasi.

Criterii de rigoare privind problema nepotismului universitar

"Noua lege a educatiei se caracterizeaza prin management responsabil, depolitizarea universitatilor si calitate in invatamant", dupa cum afirma ministrul Funeriu. Ei bine, in opinia Tincutei Baltag, depolitizarea se refera, de fapt, la prevederile despre nepotism si anume ca rudele pana la gradul III inclusiv nu pot ocupa functii de conducere in cadrul aceleiasi universitati.

"Exista si o mentiune - ca prevederea se aplica doar in cazul in care rudele respective se afla in relatie de subordonare unele fata de celelalte", explica directorul FDP.

Practica este insa una obisnuita in UMF-uri, iar subiectul nepotismului a intrat, nu de putine ori, in vizorul mass media. Desi este de acord cu criteriile de rigoare introduse, prof. dr. Vasile Astarastoae subliniaza ca "ar fi fost absurd ca legislatia sa nu permita cadrelor didactice din aceeasi familie sa predea sub umbrela aceleiasi institutii de invatamant superior".

Alocarea resurselor financiare, graduala

Un element perceput ca fiind negativ de reprezentantii studentilor, dar vazut ca unul pozitiv de catre reprezentantii societatii civile si cei ai mediului academic, il constituie clasificarea universitatilor in functie de misiunea lor specifica si implicit, alocarea graduala a resurselor in functie de programele pe care acestea le ofera - ciclu de licenta, masterat, doctorat si studii post doctorale.

"Ierarhizarea va avea efecte negative. In primul rand, universitatile mai mici vor percepe taxe mai mari studentilor care nu sunt la buget, pentru a putea functiona la parametri normali. In al doilea rand, aceasta prevedere a fost introdusa fara un studiu de fezabilitate facut in prealabil", a precizat Cristina Fit, vicepresedinte PR al ANOSR.

Parteneriatele universitati - mediul privat, cheia succesului

LEN aduce in discutie doua tipuri de finantare - cea de baza, care se aplica fix la numarul de studenti pe care o universitate ii are inclusi in ciclurile de invatamant si cea suplimentara, prin intermediul careia se finanteaza excelenta in educatie.

"Universitatile, dincolo de finantarea de la stat, ar trebui sa isi dezvolte parteneriate cu mediul privat. Doar asa ar putea sa creasca si calitatea educatiei si dotarea laboratoarelor. Aici e cheia succesului!", a conchis Tincuta Baltag.

Sursa: PaginaMedicala.ro