Metroul nostru cel de toate zilele

Nu pot sa ma abtin sa nu scriu acest post. Azi, in metrou am asistat la una dintre cele mai mari nesimtiri pe care le-am vazut de-a lungul vietii mele. Si, trebuie sa recunosc, sunt un om care inainteaza in varsta. Ma indrept vertiginos spre 23 de ani, lucru ce nu ma fericeste deloc. Dar sa revin la intamplarea ce m-a marcat intr-un mod neplacut.

Dupa cum spuneam, ma plimbam cu metroul. Veneam dinspre Grozavesti. La Eroilor urca o maicuta. Imbracata ca toate calugaritele, in straiele negre, de rigoare. Metroul era arhiplin si tanti a decis sa stea langa una din usile trenului. Pe la Timpuri Noi, iau metroul cu asalt doi copii. Nu pot sa le spun altfel, intrucat nu aveau mai mult de 14 ani. La fizic doar. Pentru ca, daca e sa ma iau dupa comportamentul lor imbecil, nu cred ca aveau mai mult de 5. Macar asa s-ar explica lipsa educatiei de care au dat dovada.

Sa spunem ca apartineau curentului "emo": freze cretine, plini de piercing-uri pe fata(a se intelege: in nas, in buza, sub buza, in obraz, etc - nota: si eu am fost mandra posesoare a unui tongue pierce), pantaloni cu turul lasat, nelipsitele sepci cu stelute si sa nu uitam de laitmotivul tinutelor emo: cureaua cu tinte de punkist. In afara de asta, bratari pe mana si bineinteles, ditamai tatuajele(acu nush daca erau false o ba). Nu am nimic impotriva acestor youngsters, dar atunci cand intrec masura, nu poti sa nu te revolti!

Iata continuarea povestirii:

Nici nu se urca bine ca o si ochesc pe calugarita din colt. Si, ca sa isi arate imbecilitatea si lipsa de educatie, incep sa se lege de biata femeie. Care, femeie a lui D-zeu, nu spune nimic si prefera sa ii lase in pace. Dar, unul din cei doi tampiti, se apropie de tanti si ce credeti? Ii ridica fusta si da sa se uite sub ea. Nu mai trebuie sa mentionez ca tot vagonul, sau cel putin cei din apropiere se uitau mirati la scena ce tocmai am descris-o. Nimeni insa, nimeni, nu a spus nimic(aici, spre rusinea mea, ma includ si pe mine). Erau si oameni maturi, adulti, care in mod normal ar fi trebuit sa il puna la punct pe mucosu ala mic si nesimtit.

Dar, dobitocu de copil nu s-a oprit aici. Ca sa arate cat e el de tare si de "bine crescut"(NOT), a inceput sa tipe, sa se strambe, si sa se mandreasca cu celelalte metale pe care le avea in limba. Ca deh, e adolescent rebel. Mai mult decat atat, eructa ca idiotu, provocand sila tuturor celor din jur.

Bine ca m-am dat jos la Grigorescu si nu am fost nevoita sa mai vad continuarea scenetei. Iar odata cu mine si Mirobolant, a coborat si tanti calugarita, probabil usurata si totodata uimita de cata prostie poti intalni pe acest pamant.

Intamplarea asta m-a facut sa imi reamintesc de timpurile in care eram si eu adolescenta rebela. Mi-am amintit ca si eu obisnuiam sa ma imbrac in negru din cap pana in picioare si aveam bratari cu tinte si zgarda cu tepi. Dar, asa rebela cum eram, aveam totusi cei 7 ani de acasa si stiam cum sa ma comport in societate. Si nu era doar cazul meu. Toti prietenii mei, rockeri, erau cu foarte mult bun simt. In afara faptului ca aveam o anumita tinuta, ascultam de la hardcore la alternative si black metal si frecventam in fiecare joi rockoteca...eram oameni cat se poate de normali.

In ziua de azi, parintii parca si-au scapat de sub control odraslele. Nu ma mai surprinde faptul ca gradul de analfabetism de la noi din tara este intr-o continua crestere. Simt cum, pe zi ce trece, viitorul Romaniei devine din ce in ce mai gri. Cica, tinerii sunt viitorul unei natiuni. In conditiile in care tinerii din cadrul unei natiuni sunt niste mici imbecili, ce ramane de facut????