Stiintele si cercetarea stiintifica sunt domenii intr-adevar rigide, deci nu sunt la indemana jurnalistului. Insuficientele cunostinte in domeniu au dus la numeroase situatii in care jurnalistii au transmis informatii eronate publicului. Iar in acest caz, vina nu apartine doar lor, ci si cercetatorilor, care nu sunt foarte deschisi dialogului ori promovarii studiilor la care lucreaza.
Eterna "lupta" cercetator - jurnalist de stiinta
Ei bine, daca cercetarea stiintifica nu este la indemana jurnalistului, automat ea nu este nici la indemana publicului larg. Iar aici sunt de vina, din nou, nu jurnalistii (acuzati ca nu impacheteaza informatia asa cum ar trebui), ci oamenii de stiinta, a caror discurs este, de cele mai multe ori, prea...stiintific, deci complicat.
"Discursul trebuie adaptat in functie de publicul caruia i te adresezi. Forma trebuie sa fie, de asemenea, potrivita target-ului. Chiar si oamenii fara o cultura elementara trebuie sa inteleaga informatia", a explicat in deschiderea workshopului prof. dr. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane.
Evident ca aceasta comunicare deficitara cercetator - jurnalist de stiinta nu are altceva decat efecte negative asupra acuratetei pe care o "imbraca" informatia. Or, spune prof. dr. Haiduc, "o informatie gresita discrediteaza insasi ideea de comunicare a stiintei". Un simplu exemplu ar fi urmatorul: traducerea englezescului silicon nu ca siliciu, asa cum ar trebui, ci ca si silicon, utilizat in chirurgia plastica.
Cercetarea in Romania - intre 0.40 - 0.80% din PIB
Am aflat de la prof. Adrian Curaj, fost consilier guvernamental in mandatul lui Tariceanu si actual Director general al Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamantului Superior (UEFISCDI) ca Cercetarea are alocat, de fapt, intre 0.40 - 0.80 la suta din PIB. Stiam ca Sanatatea, Educatia si Cercetarea sunt slab finantate, insa nu stiam ca procentul ce-i revine Inovatiei si Cercetarii este chiar atat de mic.
De altfel, toti cei din sala au zambit (me included) atunci cand dr. Adrian Stanica, director Stiintific la Institutul National de Cercetare GeoEcoMar l-a citat pe Tony Blair: "In Europe, cows earn 7 times more money than scientists!" O astfel de replica te poate lasa fara...replica. Iata, retributia financiara, motivul pentru care tinerii romani migreaza spre tarile vest europene este si motivul pentru care europenii migreaza, la randul lor, spre marile institute de cercetare din America. Resursele din SUA sunt infinit mai multe.
www.worldometer.info - aici e realitatea! Si e statistica!
Am fost bucuroasa cand jurnalistul Alexandru Mironov (realizatorul emisiunii "Stiinta si Imaginatie" de la TVR) a prezentat o serie de posibile subiecte pe care noi, jurnalistii de stiinta (imi place sa cred ca jurnalismul de sanatate pe care il practic intra aici) le-am putea aborda, incluzand-o pe cercetatoarea Raluca Van Staden in lista sa. Spun ca am fost bucuroasa pentru ca am avut deja onoarea de a o intervieva pe doamna Van Staden, de a o cunoaste si de a pastra, chiar si acum, legatura cu dumneai. De asemenea, m-am bucurat ca din cele sase subiecte propuse, patru erau din Medicina. Afirmatia "cred ca in 25 de ani lumea medicinei va fi amenintata" mi-a ridicat cateva semne de intrebare. Asta pentru ca, din punctul meu de vedere, lumea medicinei, cel putin cea romaneasca, este deja amenintata de migratia medicilor, de problemele existente in sistemul sanitar si, bineinteles, de subfinantarea cronica pe care toti o acuza.
Am gasit interesant un site prezentat de Alexandru Mironov (presedintele Asociatiei Jurnalistilor de Stiinta), intitulat www.worldometers.info, site care, dupa cum am vazut, are si o varianta in limba romana. Nu stiam de el pana azi, dar informatiile de acolo, upgradate in timp real, mi s-au parut fantastice. Spre exemplu, prin intermediul site-ului, impartit pe sectiuni, poti afla date referitoare la populatia globului, la cartile aparute in intervalul unei zile, la e-mailurile care au fost trimise, la decesele cauzate de anumite boli. Si totul se upgradeaza in timp real. Exact ce zicea Mironov: "Aici este realitatea. Realitatea este statistica!"
Jurnalistul a adus in discutie un proiect despre care eu mai auzisem in urma cu 1 luna. Scoala pe roti, un proiect educational premiat de Fundatia Dinu Patriciu la Gala Premiilor in Educatie 2010, cu suma de 5.000 de euro. Atunci imi amintesc ca citisem rapid informatiile prezentate intr-o carte pe care am primit-o la Gala. Azi, in schimb, Alexandru Mironov ne-a spus ca Scoala pe roti este o idee care ii sperie pe dascali. Ce e de fapt, Scoala pe roti? O masina - in care au fost incluse un laborator de fizica, unul de chimie, 3 laptopuri si 2-3 microscoape. O masina care se plimba din sat in sat si care atrage atentia copiilor, starnindu-le interesul pentru stiinta. Iar astazi s-a discutat enorm despre modalitatile prin care cei mici ar putea fi atrasi de zona de cercetare.
Restanta mea de la Fundamentele Comunicarii din anul 1, bine-venita
Atunci cand vorbim de Stiintele comunicarii, vorbim de Semiotica. Tin sa precizez ca pe durata studiilor superioare am avut o singura restanta - in anul 1 de facultate, la disciplina Fundamentele Comunicarii, pentru care nu am avut suficient timp sa invat, data fiind programarea a doua examene la distanta de o zi. La unul dintre ele am luat 10 (Sociologie), iar la Fundamentele Comunicarii am luat un mirific 4. Acel 4 m-a ambitionat sa invat Semiotica si Stiintele comunicarii, astfel ca in restanta mi-am luat revansa, obtinand un binemeritat 10.
Mi-am dat seama azi ca informatiile pe care le-am invatat atunci mi-au fost tare utile - discutiile din sala au fost de un nivel stiintific inalt, printre invitati numarandu-se cercetatori, profesori universitari, doctoranzi, etc. Si sincer, mi-a aparut un zambet pe buze atunci cand mi-am reamintit teoriile lui Shannon si Weaver, relatia semnificant - semnificat al lui Sausurre s.a.m.d.
Intalnire mentor - mentee intr-ale jurnalismului de stiinta
Marturisesc ca asteptam evenimentul de azi cu nerabdare pentru a-l intalni pe jurnalistul de stiinta Catalin Mosoia, a carui publicatie, "Jurnalismul de stiinta", mi-a fost carte de capatai in elaborarea dizertatiei de la Masterat. Am fost placut surpinsa atunci cand am vazut ca e un profesionist desavarsit si totodata un om foarte amabil. Drept pentru care a ramas sa pastram legatura, poate chiar pentru un interviu.
Maine este a doua zi a conferintei si sunt entuziasmata la maximum. Daca ziua de azi a fost presarata cu prezentari si discutii in panel, maine vom face doua vizite. Una in afara Bucurestiului, la Institutul pentru Fizica Pamantului si alta in Capitala, in cadrul Institutului National de Meteorologie si Hidrologie. Can't wait! :D
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu